Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi este una dintre instituţiile de învăţământ superior cu tradiţie din România, fiind şi cea mai mare din sud-estul ţării. Universitatea are 14 facultăţi şi 18.000 de studenţi şi cursanţi la toate formele de învăţământ.
Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, prin decizia Rectorului, a desemnat purtătorul de cuvânt al instituției în persoana domnului Alexandru Nechifor, prorectorul responsabil cu strategii și relații instituționale.Purtător de cuvânt la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați — Maluri de Prut
Evenimentul de astăzi își propune să fie temelia unei colaborări solide și de lungă durată menită să apropie românii de pe cele două maluri ale Prutului.
Ziua de 20 noiembrie este sărbătorită ca o ocazie de a promova drepturile copiilor și de a vorbi în favoarea celor, care încă nu pot să se pronunțe pentru ei înșiși. Această comemorare internațională unește diferite țări în evenimente de sensibilizare și cauze caritabile. La data de 20 noiembrie 1989 a fost semnată Convenţia ONU cu… Citește în continuare 20 noiembrie – Ziua Internaţională a Drepturilor Copilului
De ce visătorii au mai multe șanse să-și clădească un viitor încununat de succes? Pentru că atunci când visezi, înflorește și posibilitatea de a transformă visul în realitate. Pentru că cei care visează se pot transforma ușor în creatori, în arhitecții propriei vieți! În realitate, visătorii sunt mai puternici decât scepticii. De ce? Pentru că ei au o misiune. „Realiștii” preferă să rămână ancorați în realitatea care se cheamă zona de confort. Confort care, de fapt, le creează un mare disconfort. Spre deosebire de ei, visătorii sunt luptători. Visătorii luptă să își realizeze aspirațiile. Visătorii sparg bariere. Pentru visători, fiecare zi este o nouă provocare.
Noua conducere a LSBG ține să mulțumească fostului președinte al asociației – Talai Maxim și echipei acestuia pentru munca depusa în interesul studenților basarabeni și pentru faptul că au asigurat o continuitate în activitatea Ligii.
A primit numele Mihai pentru că s-a dorit un nume românesc, cu adevărat popular, care amintea de voievodul român Mihai Viteazul.
Comandamentului Militar Odessa într-o clădire despre care trupele române au fost informate în prealabil chiar de către localnici că este minată. Acțiunile de verificare și deminare ale geniștilor germani și români s-au desfășurat superficial și complet defectuos, aceștia fiind de fapt cei care ar fi trebuit pedepsiți, incompetența crasă fiind plătită cu viața de comandantul… Citește în continuare 80 de ani de la Masacrul de la Odessa — Maluri de Prut
Mihai Crețu 